|
Discutii,
articole etc. despre Fuseki (joseki), Chuban si Yose care au fost pe lista
1
eu am o intrebare
pe care o tin in mine de multi ani pt ca mi se
pare cam inutila. Dar acum o zic
De fapt cind se termina fuseki si cind incepe yose.
Daca se poate si
cu exemple partida asta
si partida Radu-Ben.
Asta este simplu,
FUSEKI-ul se termina atunci cand incepe jocul de
mijloc, adica atunci cand se declanseaza prima lupta.
YOSE-ul incepe atunci cand toate grupurile de pe tabla au un statut
definitivat, deci toate mutarile care se fac din acel moment au doar
valoare limitata in puncte, fara a afecta statutul grupurilor.
Exemple in episodul urmator
Nu exista o delimitare
foarte stricta intre FUSEKI (deschiderea partidei), CHUBAN (partea de
mijloc) si YOSE (finalul). Toate acestea sint niste denumiri generice
care adesea sint complet ignorate in desfasurarea partidelor.
In principiu, in FUSEKI se ocupa (dupa colturi...) punctele mari (OBA)
de pe tabla; se stabilesc niste pozitii de pe care, putin mai tirziu
se vor putea sustine eventualele "lupte", se formeaza MOYO-uri
(zone de influenta, teritorii potentiale). JOSEKI-urile de pilda sint
incluse in FUSEKI (chit ca acolo-i vorba de cafteala directa). De multe
ori unul dintre jucatori, simtind ca ar pierde teren daca ar juca asa...
linistit, declanseaza atacuri sau invazii cu mult inainte de a se fi
ocupat toate punctele OBA ale tablei. Se mai poate intimpla de asemenea
ca in urma unei invazii "premature"... sa se incinga cite
o lupta/fugareala crincena pe mai toata tabla, fara a se fi ocupat inca
nici macar toate cele patru colturi !!!...
In partida mea cu Ben (de pilda), fugareala din partea de sus a tablei
se petrece inainte de a se fi jucat vreo piatra pe latura de jos...
deci FUSEKI-ul nu se incheiase inca.
In CHUBAN se formeaza teritoriile, zone sigure in care "se pot
numara efectiv punctele" fiecaruia, iar in YOSE aceste teritorii
se definitiveaza. Si in aceste situatii insa miscarile se pot "intercala":
miscari de YOSE pot fi jucate devreme in CHUBAN (cum este de pilda miscarea
106 din partida Bajenaru-Burzo, miscare strict de yose dar jucata -
in SENTE - inainte ca teritoriile sa fi fost definitiv stabilizate,
sau in partida mea cu Ben secventa 67-70). Aceste miscari trebuie insa
sa aibe neaparat SI UN ALT SCOP (in afara de "ciupirea" a
citeva puncte in plus) pentru ca altminteri, dimensiunile lor fiind
destul de reduse, ar insemna o pierdere pentru cel care le face in ansamblul
partidei.
Radu Baciu (17 ianuarie 2001) :
...Si ca sa aduc
aminte ca s-a jucat o partida la care se asteapta inca intrebari...lamuriri...etc...
....Si pentru ca vorbeam de miscari YOSE si efectele lor asupra grupurilor
de pe tabla, uite un exemplu ca lucrurile sint cu mult mai complicate
decit ar putea parea :
Nu s-a intrebat nimeni de ce nici unul dintre noi nu a jucat, pina la
ultimele miscari, pe mijlocul laturii din dreapta ? (am atasat sgf-u'
(in yose_1.zip) cu ce s-ar fi intimplat
daca albul ar fi jucat la S.12 ca sa faca puncte pe margine).
Radu Baciu (16 iulie 2001) :
Constat (din ce
in ce mai des in ultima vreme) ca odata cu decaderea go-ului pe la noi,
dispar (in legatura directa probabil) si niste foarte bune obiceiuri:
ma refer acum in mod special la notarea partidelor jucate care, ulterior
sa poata fi analizate. Aceasta ramine totusi cea mai buna metoda de
a progresa in go.
Chiar in putinele cazuri cind se noteaza partida, notarea se face (cel
mai ades) doar pina pe la jumatate (considerindu-se probabil ca restul
este o chestie foarte simpla care n-ar merita vreo analiza...).
Pentru a exemplifica de ce cred eu ca aceasta mentalitate este radical
gresita, va prezint o problema foarte interesanta (am mai pus-o pe lista
acu' vreun an sau doi, dar mi se pare atit de elocventa incit imi asum
riscul de a ma repeta):
Pe o tabla de numai 11x11 (in atasament), intr-o pozitie extrem de simpla
a unui final de partida,negrul fiind la miscare si mai existind numai
vreo 10 miscari de jucat, se pot obtine totusi rezultate diferite (11X11_ianuarie_2001.sgf
in yose_11x11.zip):
In 1<var1> si 2<var2> , negrul
cistiga cu 1 punct;
In 3<var3> negru pierde cu 1p ;
In 4<var4> este Jigo (egalitate).
Intelege toata lumea de ce ?.... si cum poti influenta soarta partidei
in ultimele citeva miscari ?
Daca asa stau lucrurile pe o tabla de 11x11 in ultimele (doar) 10 miscari....
va imaginati cite puncte se pot cistiga/ pierde/ pastra pe o tabla de
19x19 in ultima SUTA de miscari ale unei partide ?
He heeee !!! Bogdan
a luat un 10 azi....:)
Secretul este (un cuvint care mie mi se pare "magic" in go)
POTENTIALUL fiecarei miscari. In problemutza asta erau numai miscari
de cite un punct (pe moment)....dar chiar si acestea au (sau nu) un
anumit potential ulterior. Unele, odata jucate si-au terminat potentialul
(gote absolut)...altele mai pot face in continuare ceva.... adica MAI
AU POTENTIAL.
Si asta este valabil inca de la prima piatra pusa pe tabla !!!
Orice piatra sau grup de pe tabla ARE UN POTENTIAL. Cu cit acest potential
este folosit mai eficient, cu atit jocul nostru devine mai eficient
(si sansele de a cistiga partida mai mari).
Uitati o partida (care pe mine m-a inebunit atunci cind am descoperit-o)
si in care folosirea "potentialelor" (chiar si a unor grupuri
moarte - vezi taietura a.152, si nu numai...:) este ridicata la rang
de arta (shu-ota.sgf in tari_partide.zip).
Radu Baciu (24/25 aprilie 2002) :
Nu contenesc sa
ma intreb "de ce oare, se acorda o atit de mica importanta jocului
de Yose ?" ...
Pentru cei care nu sint inca convinsi de fortza Yose-ului, iata (din
nou) o problema care mi se pare cit se poate de edificatoare:
Daca in ultimele
10 miscari (toate de 1 punct) ale unei partide de 11x11 se poate ajunge
la trei rezultate diferite ... in ce masura poate fi schimbata soarta
unei partide de 19x19, in ultima SUTA de miscari ???
Din acest punct
de vedere, devine inutila atentia (exagerata) acordata miscarii 6 (sau
20) ... daca in urma unui joc condus "genial", spre sfirsitul
partidei, adversarul recupereaza (gratuit) 10-15 puncte .... si cistiga
!!!
(11X11_aprilie_2002.sgf in yose_11x11.zip)
Sorin
Gherman
(5 septembrie 2002) :
Pentru cine-i interesat
sa studieze joseki sau/si fuseki (fiindca au fost in trecut intrebari
pe lista despre josekiul x sau y), gobase.org
are o scula interactiva super: "The Gobase repository".
Iti creezi o pozitie
oarecare si el cauta in toata baza de date cu partide profesioniste,
returnind toate partidele in care a gasit pozitia respectiva.
Cautarea bineinteles tine cont de simetrii si culori, daca ii dau pozitia
"negru hoshi in dreapta jos, alb keima kakari de deasupra, negru
kosumi-tsuke" va retuna si partidele unde hoshiul este in stinga-sus,
si cele cu culorile inversate, si cele cu kakari-ul pe "cealalta"
parte, adica merge exact cum ti-ai dori.
Adresa e: http://gobase.org/repository/
Apoi click pe "enter your repository" (e nevoie de loginul
normal pentru gobase.org ca sa mearga mai departe) care deschide o noua
fereastra, apoi click pe "edit board" (browserul trebuie sa
aiba plugin de java instalat).
Apare o noua fereasta ce contine un goban, pe care se creaza pozitia
dorita (se selecteaza regiunea de cautare cu mausul, tinind Ctrl apasat)
si "search" (care poate dura ceva timp) returneaza o lista
de partide, in alta fereastra.
Alt loc pentru discutii
de joseki/fuseki/partide este si "Sensei's library":
http://senseis.xmp.net/
Si cel mai bun loc,
bineinteles: rgo@yahoogroups.com :)
Top
Index de teorii de go
|